 |
 | Descoperire la santierul arheologic Udricani |  |
|
Narcis
Moderator
|
|
Langa biserica parohiei Udricani au fost descoperite 21 de morminte
De o saptamana, pe strada Dr. Iuliu Barash, la numarul 11, in vecinatatea Teatrului Evreiesc, e forfota mare. Langa biserica parohiei Udricani s-a descoperit cel mai mare sit arheologic al Bucurestiului. Ctitorita de jupan Udrecan Culcerul, la 1735, parohia Udricani este una dintre cele mai vechi biserici din Capitala. Intre 1985 si 1986 a fost inconjurata de imobile apartinand, in marea lor majoritate, Comunitatii Evreiesti din Romania, care au fost daramate la ordinul lui Nicolae Ceausescu, pentru extinderea ariei „Centrului Civic”. Bisericuta si Teatrul Evreiesc au scapat ca printr-o minune de buldozerele comuniste. Cele mai importante vestigii „Am gasit 21 de cruci si, dupa parerea noastra, acest sit reprezinta cea mai importanta descoperire din punct de vedere arheologic a Bucurestiului”, dupa cum ne-a declarat dr. Gheorghe Manucu, seful sectiei arheologie a Muzeului Municipiului Bucuresti, in timp ce coordona entuziasmat muncitorii care sapau. El a adaugat ca „descoperirea este cu atat mai importanta cu cat restul vestigiilor istorice a fost distrus de furia lui Ceausescu, pentru a construi o noua Capitala”. Numele calugarilor, ramase pe cruci Cele 21 de cruci sunt, dupa cum afirma dr. Gheorghe Manucu, cele mai vechi descoperite in perimetrul Bucurestiului Vechi si dateaza din anii 1813-1816, avand inscrise pe ele numele unor calugari si calugarite: monahia Stamate, Aristia, egumenul Gheorghe. „Cimitirul este teribil de vechi si are morminte suprapuse - unele probabil din secolul XVIII - pentru ca sub Cuza se interzic inmormantarile in cimitirele de langa biserici si manastiri si se infiinteaza cimitirele la marginele oraselor”, a adaugat arheologul Gheorghe Manucu, seful acestui santier. Un paroh iubitor de istorie Importanta descoperire s-a produs intamplator. Noul paroh, preot conf. dr. Constantin Patuleanu, s-a apucat sa restaureze Biserica Udricani, monument istoric din secolul XVIII, aflat azi in stare de degradare avansata. „E un loc plin de istorie. Inca de acum 300 de ani, aici au functionat „Asezamintele Udricani”, un azil de batrani, scoala romaneasca, scoala de caligrafie si Institutul de binefacere „Protopopul Tudor Iconomu””. In sfantul lacas au invatat sa scrie Anton Pann si Vacarestii Biserica Udricani avea implicare in social inca din secolul al XVIII-lea, dar era si factor de cultura pentru ca aici au invatat sa scrie romaneste logofatul Greceanu, Vacarestii, Anton Pann, Nanescu, Petre Ispirescu, dupa cum povesteste parintele Constantin Patuleanu. Ambitios, tanarul preot vrea sa redea sclipirea de altadata a bisericii, dar sa si reinfiinteze azilul de batrani. Din pacate se confrunta cu grave complicații financiare, insasi lucrarile arheologice fiind platite de parohie. „Suma totala ar fi de 100.000 de euro, dar cred ca vom gasi sponsori si credinciosi care sa se implice in acest proiect istoric”, spera parintele. Florian Bichir Evenimentul Zilei, marti, 11 Octombrie 2005 http://www.expres.ro//bucuresti/?news_id=199897 |
|||||||||||
|
|||||||||||||
 |
| Santier arheologic in centrul Capitalei | |
|
Narcis
Moderator
|
|
La Biserica Udricani, din centrul Capitalei, se sapa de zor, pana nu vine iarna. Lucrarile sunt conduse de arheologii Gheorghe Manucu-Adamesteanu, sef de sectie, si Cristina Alexandrescu, de la Muzeul Municipiului Bucuresti. In acelasi timp, parintele paroh Constantin Patuleanu nu are astampar, alergand ba la Patriarhie, ba la Primarie, ba la Ministerul Culturii si Cultelor. Ce indreptateste aceasta lucrare febrila?
Biserica este monument istoric si, conform pisaniei, a fost ctitorita de clucerul Udrican, la leatul 1735. Din documente reiese ca, pana la 1819, a fost manastire, metoc al Manastirii Sfantul Ioan din Focsani, cele două inchinate Muntelui Athos. Apoi a devenit biserica de mahala, importanta pentru Scoala de limba romana si caligrafie care a functionat acolo, unde, printre altii, au invatat logofatul Greceanu, Vacarestii, Anton Pann, Barbu Paris Mumuleanu si Petre Ispirescu. Marturie a acelor vremuri a ramas o tablita de scris, scoasa la lumina de arheologi. Lucrarile vizeaza consolidarea lacasului, restaurarea picturii originale, pastrata in pridvor, si readucerea bisericii la stilul brancovenesc in care a fost construita. Cea mai importanta piesa descoperita pana acum este un sigiliu, gravat cu o acvila cu capul intors si cu cruce in cioc, cu paralele celebre din sec. XVIII-XIX. Pentru arheologi, spectaculoase sunt si mormintele din întâia jumatate a sec. al XIX-lea, unde au fost gasite cruci, monede, margele de sticla, ceramica, tesaturi, un acoperamant de fata cu metal, detalii privind pieptanatura s.a. Dl Manucu-Adamesteanu afirma ca la Udricani se desfasoara cea mai importanta lucrare stiintifica din centrul istoric al Bucurestiului pe urmatorii trei ani, concentrand cel mai mare numar de specialisti, caci in afara de cei de la Muzeul Municipiului Bucuresti mai sunt implicati si unii de la Muzeul National de Istorie a Romaniei, Muzeul Satului, Institutul de Geologie etc. Tocmai de aceea ar trebui ca Ministerul Culturii, Primaria si alte institutii, eventual si particulari, sa nu se zgarceasca si sa sprijine financiar revenirea acestui monument la menirea sa de inalta spiritualitate. Adrian Bucurescu Romania Libera, 10 noiembrie 2005 http://www.romanialibera.ro/editie/index.php?url=articol&tabel=z10112005&idx=7 |
|||||||||||
|
|||||||||||||
|
 | Descoperire la santierul arheologic Udricani | |
|
||
|
|
|